Provocarea globală a producției de alimente
Până în 2050, fermierii lumii vor trebui să asigure hrana pentru aproape 10 miliarde de oameni, conform Institutului Mondial al Resurselor (WRI). Se estimează că producția de alimente ar trebui să crească cu aproape 50% și ar necesita o suprafață de teren de două ori mai mare decât India.
Terenurile noastre agricole sunt sub presiune constantă pentru a produce din ce în ce mai mult. În același timp, este o nevoie critică ca producția de alimente să își diminueze impactul asupra mediului. De-a lungul anilor, agricultura intensivă a degradat solurile, a suprasolicitat resursele de apă și a produs emisii de gaze cu efect de seră (GES) care, în cele din urmă, au contribuit la escaladarea volatilității climatice.
Agricultura regenerativă ca răspuns
Ca răspuns la aceste provocări, agricultura regenerativă redefinește producția globală de alimente pe fondul presiunilor climatice tot mai mari. Deși nu există o definiție universal acceptată, agricultura regenerativă – cunoscută informal ca „regenag” – este fundamental o abordare reabilitativă a agriculturii, care ne face să regândim modul în care sunt cultivate plantele și cum este gestionat terenul.
Practicile sale se concentrează pe refacerea solului și a ecosistemului, bazându-se pe interacțiunile biologice și lucrând cu natura, nu împotriva ei. Scopul este de a atinge o agricultură durabilă – sau, mai bine zis, circulară – pentru că nu este suficient doar să susținem pământul; trebuie să îi dăm viață care va aduce beneficii generațiilor viitoare.
Fundamentul: Sănătatea solului și schimbarea mentalității
La baza „regenag” se află urmărirea unui sol sănătos, unul plin de viață, cum ar fi râmele și microbii. Îmbunătățirea sănătății solului nu doar stimulează culturile; este o fundație care crește reziliența la boli și schimbări climatice, sechestrează carbonul și sprijină biodiversitatea.
„Modul în care o privim este ca pe o abordare a agriculturii bazată pe sisteme. Scopul agriculturii regenerative este de a restabili sănătatea solului, sănătatea animalelor și sănătatea umană – ceea ce duce în cele din urmă la îmbunătățirea sănătății planetei”, a spus Abhi Agarwal, co-fondator al Living Roots. Totodată, Anindya Prima Hadi, director al Gawi Bapakat, Kaleka, a declarat pentru AgTechNavigator că „regenag” înseamnă „schimbarea comportamentelor”, deoarece rezultatele corecte pot fi obținute doar atunci când fermierii adoptă o nouă mentalitate și noi practici.
Interesul investitorilor și mișcări pe piață
Factorii determinanți ai agriculturii regenerative variază în lume. În Occident, este adesea promovată ca o modalitate de a reduce emisiile de GES, în timp ce în Asia și Africa este văzută ca un mijloc de a sprijini mijloacele de trai ale fermierilor și de a consolida securitatea alimentară.
Investitorii își îndreaptă din ce in ce mai mult atenția către acest domeniu, impulsionați de progresele recente în știința solului, știința culturilor și produsele biologice. „Un domeniu care câștigă un impuls real este agricultura regenerativă și soluțiile bazate pe natură. Vedem acum tehnologii cu adevărat promițătoare”, a spus Jennifer Yuen, co-fondator al Further Food & Ag.
Acest interes se reflectă în mișcări strategice pe piață: Alltech investește 4,6 milioane de dolari într-o nouă fabrică pentru a stimula cererea de produse biologice, în timp ce BASF plănuiește să-și cesioneze parțial divizia de soluții agricole printr-o ofertă publică inițială (IPO) în 2027. Simultan, orizonturile comerciale se extind, Vietnamul făcând demersuri pentru a avansa comerțul cu pomelo și avocado către China până la începutul anului 2026.
O altă abordare: Planul SUA pentru fortificarea industriei cărnii de vită
În timp ce dezbaterea globală se concentrează pe soluții ecologice, alte națiuni implementează strategii naționale menite să securizeze lanțurile de aprovizionare. Recent, Secretarul american al Agriculturii, Brooke Rollins, a anunțat un plan pentru „fortificarea industriei americane a cărnii de vită”.
„Lanțul de aprovizionare cu alimente al Americii este o prioritate de securitate națională pentru Administrația Trump. Ne angajăm să asigurăm că poporul american are o sursă accesibilă de proteine și că fermierii americani au un mediu economic puternic în care pot continua să opereze pentru generațiile viitoare”, a declarat Rollins. Acesta a menționat că Departamentul Agriculturii (USDA) va accelera reformele de dereglementare, va spori capacitatea de procesare, inclusiv prin introducerea cărnii de vită crescute local în școli, și va elimina barierele, cum ar fi restricțiile învechite privind pășunatul.
Contextul politic și prioritățile planului
Planul include trei priorități: protejarea și îmbunătățirea afacerilor fermierilor, extinderea procesării și a transparenței pentru consumatori, și construirea cererii în paralel cu oferta internă.
Această veste vine în contextul în care prețurile la bovine au scăzut brusc ca răspuns la postările pe rețelele de socializare ale președintelui Donald Trump. „Fermierii de vite… nu înțeleg că singurul motiv pentru care le merge atât de bine… este pentru că am pus tarife la carnea de vită care intră în Statele Unite, inclusiv un tarif de 50% pentru Brazilia”, a scris Trump. Acesta a sugerat, de asemenea, că SUA ar putea achiziționa carne de vită din Argentina pentru a reduce prețurile pentru consumatorii americani, adăugând că fermierii „trebuie să își scadă prețurile”.
Acțiuni concrete: Dereglementarea pășunatului pe terenuri federale
O componentă cheie a planului administrației SUA vizează accesul sporit la pășunat. În noiembrie 2025, USDA și Departamentul de Interne (DOI) anticipează lansarea unui Plan de Acțiune pentru Pășunat, printr-un Memorandum de Înțelegere.
Acest memorandum va urmări eficientizarea și extinderea pășunatului pe terenurile federale, ridicând pășunatul la rang de prioritate administrativă. Se va crea o interfață comună pentru deținătorii de permise de pășunat, cu puncte de contact, îndrumări și formulare unificate. Obiectivul este de a oferi fermierilor „o experiență unică” (one-stop experience) și de a reduce birocrația administrativă.
Gestionarea alocărilor vacante și modernizarea permiselor
Serviciul Forestier al SUA (o agenție federală sub USDA) și Biroul de Gestionare a Terenurilor (o agenție federală în cadrul DOI) vor colabora pentru a evalua viabilitatea alocărilor de pășunat vacante. Conform USDA, există aproximativ 29.000 de alocări de pășunat la nivel național, iar circa 10%, sau 24 de milioane de acri, sunt vacante. Acest inventar va fi realizat printr-o „revizuire accelerată de mediu și administrativă”.
Agențiile vor prioritiza redeschiderea acestor alocări. În plus, planul vizează alinierea reglementărilor și modernizarea orientărilor de autorizare pentru a reduce întârzierile în reînnoirea permiselor, activând totodată autorități de urgență pentru a oferi sprijin în urma secetelor, incendiilor sau altor dezastre naturale. De asemenea, USDA și DOI vor promova instrumente inovatoare de gestionare a pășunatului pentru a susține sănătatea ecologică, reducând în același timp costurile pentru fermieri.
