Demografia sectorului agricol se află într-un proces de transformare accelerată. Pe fondul îmbătrânirii forței de muncă, atragerea tinerilor în agricultură prin oferirea unor condiții mai bune a devenit o prioritate strategică pentru a asigura viitorul producției de alimente la nivel mondial.
Criza Demografică din Agricultură
La nivel global, datele sunt îngrijorătoare: mai puțin de un fermier din 20 are sub 35 de ani, iar în unele țări, vârsta medie a agricultorilor se apropie de 60 de ani. Această tendință, combinată cu un interes tot mai scăzut din partea tinerilor, amenință viitorul securității alimentare, exact într-un moment în care cererea globală este în continuă creștere. Paradoxal, Raportul privind Viitorul Locurilor de Muncă 2025, publicat de Forumul Economic Mondial, estimează că agricultura va genera 35 de milioane de locuri de muncă suplimentare până în 2030, reprezentând una dintre cele mai mari creșteri ale ocupării forței de muncă la nivel mondial. Cu toate acestea, sectorul se confruntă cu provocări tot mai mari: soluri degradate, condiții meteorologice imprevizibile și costuri în creștere.
Agricultura Regenerativă: O Soluție pentru Viitor
O cale de urmat este oferită de practicile agriculturii regenerative și de tehnologiile emergente, care au potențialul de a reface ecosistemele și de a spori reziliența sistemului alimentar la șocurile climatice. Abordarea agriculturii regenerative se concentrează pe conservarea și restaurarea ecosistemului agricol, în special prin îmbunătățirea sănătății solului. Acest aspect este crucial, deoarece 95% din producția globală de alimente depinde de sol. Un sol sănătos reprezintă fundamentul pentru recolte mai bogate și mai stabile în viitor. Din nefericire, sănătatea solului se degradează, inclusiv din cauza utilizării excesive a utilajelor grele, a îngrășămintelor și a pesticidelor. Agricultura convențională este responsabilă pentru până la o treime din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Practicile regenerative, cum ar fi sistemele de culturi diversificate, agrosilvicultura și integrarea creșterii animalelor, contribuie la inversarea acestei tendințe, îmbunătățind capacitatea solului de a reține carbonul și apa. În Africa, de exemplu, se estimează că aceste practici ar putea crește randamentul culturilor cu până la 40% în următoarele decenii.
Realitatea Economică: Cazul Soiei Americane
Pentru ca tinerii să fie atrași de acest domeniu, agricultura regenerativă trebuie percepută nu doar ca fiind practică, ci și promițătoare din punct de vedere economic. Instabilitatea piețelor globale reprezintă una dintre cele mai mari bariere. Un exemplu recent este dinamica pieței de soia. Conform unui raport recent al American Farm Bureau, exporturile de soia din SUA către China au totalizat doar 218 milioane de busheli între ianuarie și august 2025. Aceasta reprezintă o scădere abruptă față de cele 985 de milioane de busheli exportate în aceeași perioadă a anului trecut, când China achiziționa aproximativ jumătate din totalul exporturilor americane de soia. În același timp, Brazilia a preluat poziția dominantă, livrând Chinei aproximativ 2,5 miliarde de busheli. Raportul avertizează că, fără un acces stabil la piețele cheie, produsele agricole americane riscă să se acumuleze pe plan intern, punând presiune descendentă asupra prețurilor și reducând marjele de profit. Cea mai recentă prognoză a USDA proiectează o scădere a încasărilor din culturi agricole cu 2,5%, de la 242,7 miliarde de dolari în 2024 la 236,6 miliarde de dolari în 2025, cel mai redus nivel din 2007.
Atragerea Noii Generații: Inovație și Viziune
Tinerii nu întorc spatele agriculturii, ci caută oportunități care se aliniază cu valorile, competențele și ambițiile lor, inclusiv cu dorința de a modela o lume mai bună. Agricultura regenerativă corespunde acestor idealuri, mai ales atunci când îmbină cunoștințele tradiționale cu antreprenoriatul, tehnologia și formarea profesională relevantă. Tehnologia și inteligența artificială (IA) contribuie deja la transformarea sectorului. Senzorii inteligenți, uneltele de precizie și modelele de culturi bazate pe IA fac practicile regenerative mai eficiente, mai profitabile și mai atractive pentru tinerii inovatori. Investind în formare practică, finanțare accesibilă și inovație – în cadrul unor parteneriate care unesc guverne, mediul de afaceri și societatea civilă – putem oferi următoarei generații uneltele necesare pentru a transforma agricultura regenerativă într-un mod de viață viabil și într-o fundație pentru sisteme alimentare reziliente. Proiecte precum Hub-urile de Inovație Alimentară ale Forumului Economic Mondial demonstrează deja puterea acestor colaborări. De exemplu, în regiunea Boyacá din Columbia, un astfel de hub a creat un Centru de Excelență pentru a sprijini producătorii locali cu cunoștințe și instrumente pentru agricultura regenerativă, un proiect pilot pentru cultura de orz obținând o creștere a productivității cu 36%.
