Potrivit analiștilor financiari, România are șanse reale să își țină sub control finanțele publice în acest an. Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, economist în cadrul JP Morgan, anticipează un deficit bugetar de cel mult 6% din PIB pentru 2026. De altfel, performanțele fiscale din 2025 au depășit așteptările inițiale, o evoluție care, cel puțin pentru experți, nu a reprezentat neapărat o surpriză. Pachetul de măsuri deja validat de Parlament și de Curtea Constituțională pare suficient pentru a atinge și poate chiar a coborî ușor sub această țintă. Dincolo de aceste estimări, execuția bugetară pe anul curent rămâne vitală pentru credibilitatea țării și, implicit, pentru costurile de împrumut de pe piețele externe.
Perspectivele fiscale și provocarea anului 2027
Lucrurile devin ceva mai tulburi când privim spre anul următor. Fără un set de măsuri clar definite, prognoza indică o scădere a deficitului sub 5%, o țintă destul de ambițioasă care se bazează pe ajustări obligatorii atât la capitolul venituri, cât și la cheltuieli. Chidesciuc notează o schimbare de paradigmă la nivel guvernamental: se vede un efort real pentru îmbunătățirea colectării taxelor, o restanță istorică a statului român în ultimele două decenii. Diferența masivă dintre nivelul de taxare și ceea ce se încasează efectiv a forțat autoritățile să intervină.
Pe partea de cheltuieli, după doi ani în care salariile și pensiile au fost înghețate, este puțin probabil ca această decizie să fie prelungită și în 2027. Totuși, eventualele majorări ar urma să se situeze sub nivelul de creștere a PIB-ului nominal. Ajustarea bugetară, în special surpriza pozitivă din 2025, s-a sprijinit pe doi piloni: o disciplină neobișnuit de strictă a cheltuielilor și veniturile suplimentare generate de creșterea TVA.
Semnale mixte și o stabilizare fragilă în mediul de afaceri
La nivel microeconomic, percepția companiilor reflectă o realitate plină de nuanțe. Cel mai recent sondaj publicat în martie de Consiliul Investitorilor Străini (FIC) indică o stabilizare timidă a încrederii în economie. Jumătate dintre companii (51%) consideră în continuare că mediul de afaceri s-a deteriorat, însă procentul este într-o scădere vizibilă față de toamna anului 2025. Ruxandra Bandilă, directorul executiv al organizației care reunește peste 130 de multinaționale, punctează că redresarea intențiilor de investiții este încurajatoare. Semnalele rămân extrem de fragile, iar competitivitatea României în regiune continuă să le dea bătăi de cap investitorilor.
Există, pe de altă parte, motive concrete de optimism. Mai bine de jumătate dintre firmele chestionate (53%) anticipează o creștere a veniturilor din operațiunile locale în următorul an, în timp ce doar 20% se tem de o contracție. Privind spre viitorul afacerilor pe piața internă, 51% dintre respondenți prevăd o expansiune, iar 30% mizează pe o stagnare. Pe frontul exporturilor entuziasmul este mult mai rezervat: doar un sfert dintre companii văd o creștere, majoritatea de 58% așteptându-se la volume similare cu cele din trecut.
Dinamica pozitivă se observă direct în bugetele alocate. Aproximativ 37% dintre companii intenționează să își majoreze investițiile de capital în următoarele 12 luni, o revenire la nivelurile înregistrate în toamna lui 2024. Alți 39% preferă să își mențină planurile actuale, iar 24% iau în calcul reduceri. Această tendință este confirmată și de datele Băncii Naționale, care arată că investițiile străine directe au atras 1,128 miliarde de euro doar în primele două luni din 2026, un salt considerabil față de cele 854 de milioane atrase în aceeași perioadă a anului precedent. Cu toate acestea, atracția pieței românești pălește adesea în fața țărilor vecine, 46% dintre investitori considerând România o destinație mai puțin ofertantă comparativ cu statele similare din regiune.
Instabilitatea politică lovește în încrederea piețelor
Deasupra tuturor acestor calcule plutește însă spectrul incertitudinii. Pentru 53% dintre respondenții sondajului, mediul legislativ a devenit și mai impredictibil. Pe lângă teama de modificări fiscale bruște, multinaționalele sunt profund preocupate de inflație, nivelul dobânzilor și politicile din sectorul energetic.
Acest climat deja tensionat a fost lovit marți de un adevărat seism pe scena guvernamentală. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că Partidul Național Liberal refuză să mai rămână în coaliție alături de Partidul Social Democrat, o mișcare venită la o zi după ce PSD și-a retras sprijinul politic pentru Executiv. O astfel de criză majoră lovește exact în punctul sensibil reclamat constant de mediul de afaceri, riscând să anuleze eforturile recente de consolidare fiscală și să complice sever perspectivele economice ale României pe termen mediu.
