Obiceiuri, tradiții și superstiții de Buna Vestire

0
Buna vestire

În fiecare an, la 25 martie, prăznuim prima sărbătoare închinată Maicii Domnului, Buna Vestire sau popular Blagovestenia (termenul slav corespunzător celui de Bunavestire). Este praznicul În amintirea zilei în care Sf. Arhanghel Gavriil i-a vestit Sfintei Fecioare că va naște pe Mesia. Ea a fost așezată cu nouă luni înainte de nașterea cu trup a Domnului, adică la 25 martie.

Sărbătoarea Blagovestenie, situată în imediata apropiere a echinocțiului de primăvară, când încep să vină primele păsări călătoare, este cunoscută și sub denumirea de Ziua cucului. Această zi, în care oamenii societății tradiționale bucovinene sărbătoreau o pasăre (cucul), este o reminiscență a unui vechi calendar popular, probabil lunar, deoarece ea este separată prin 9 zile de sărbătoarea ce o precede, Alexiile.

Blagovestenia oferea oamenilor prilejul pentru prognozarea timpului calendaristic, pentru practicarea unor ritualuri de îndepărtare a forțelor malefice, de divinație și de prognozare a duratei vieții.

Se credea că în această zi nu este bine să umbli flămând și fără de bani asupra ta. Pentru a întâmpina sosirea cucului, oamenii se pregăteau, din timp, cu bani. În momentul în care auzeau cucul cântând, ei aruncau banii în direcția din care se auzea cântecul și rosteau versuri pe un ton interogativ, numărând glasurile cucului, deoarece se considera ca fiecare „glas” corespunde unui an de viață. Dacă pasărea îi cânta cuiva din față, era semn îmbucurător, semn că toată vara îi va merge bine, dar dacă pasărea cânta din spate sau lateral-stânga, atunci semnul era potrivnic pentru cel care îl asculta.

Se urmărea cu multă atenție locul unde cânta prima dată cucul iar creanga pe care a stat el se tăia și se punea în lăutoarea fetelor, pentru a fi îndrăgite de flăcăi așa cum cucul era îndrăgit de către toți oamenii. În unele sate se obișnuia să se vâneze cucul de Blagoveștenie, capul acestuia fiind conservat în sare pentru ca mai apoi să fie purtat de fete în sân, la hore. Tinerele credeau că vor fi invitate, astfel, des la joc și repetau mereu în gând: „Cum nu stă cucul în loc, /Așa să nu stau eu în joc”.

În această zi se scoteau și stupii de la iernat. Aceștia erau trecuți pe deasupra unui foc, pentru purificare, se afumau și se stropeau cu agheasmă pentru a fi încărcați de fertilitate și de fecunditate și pentru a fi apărați de luarea manei.

De Blagovestenie nu se puneau cloștile pe ouă, obicei păstrat și astăzi, se opreau morile de apă iar oamenii nu aveau voie să se certe. Femeile aprindeau focuri în fața casei, punând alături de foc o cofiță cu apă pentru ca îngerii păzitori să vină să se încălzească și să-și potolească setea.

Ziua de Blagovestenie era și un important moment pentru prognozarea vremii, pentru eșalonarea muncilor agricole de primăvară. Și tot acum ciobanii se urcau pe stogurile de fân și amenințau iarna cu topoarele, crezând că în felul acesta primăvara va sosi mai repede.

Importanța sărbătorii este marcată și de sacrificiul peștelui care se consuma ritual, indiferent dacă ziua era de post sau de dulce.

Riturile săvârșite în această zi se mai întâlnesc în unele sate izolate din zona montană, unde oamenii continuă să considere că în acest mod natura este readusă la viață, se intra din plin în sezonul lucrărilor agricole de primăvară și se pregătește noul an pastoral.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here